Cei doi poli de distracție ai litoralului românesc se găsesc la o distanță mică unul de altul, dar fiecare aduce ceva diferit celor care vor să petreacă zile și nopți de vară la țărmul auriu.

Mamaia, vechea perlă românească lipită de cochilia Constanței, este locul care a îmbogățit simțitor peisajul încă din anii ’70, pe când cete de suedezi, cehi și nemți debarcau pe nisipul fin al stațiunii, vară de vară. Vizitatorii externi au continuat să vină până mai târziu, în anii ’80, când turismul a pălit din motive politice.
A fost, poate, epoca de argint a Mamaiei, un nume cu o reputație la fel de bună ca a oricărei fâșii de pământ care are șansa să fie așezată lângă o mare, undeva, pe harta Europei. Lumea a căutat dintotdeauna prezența apei, a nisipului și a brizei blânde care să le răsfețe trupul și mintea în vacanță, așa că stațiunea s-a bucurat mereu de popularitate, chiar și în comunism.

Și dacă am adus vorba de vechiul regim, se cuvine să privim puțin mai departe, la 54 de kilometri distanță mai spre sud. Pentru că micuța localitate de trecere dinspre România spre Bulgaria, denumită Vama Veche, avea, exact la aceeași vreme, deja un statut
special printre turiști: acolo se adunau artiștii, nudiștii și spiritele rebele autohtone, pe cât de rebeli puteau fi oamenii în comunism.

Cu toate astea, Vama a fost (și rămâne, în memoria colectivă) ca unul din locurile în care oricine ajunge ca să se simtă liber să se arate, la propriu, dar și la figurat, exact așa cum e. Iar în anii ’70-’80, acesta era, vă imaginați, un lucru mult râvnit și greu de obținut.
Întorcându-ne în timp, Mamaia era, la acea vreme, fiica mare și cuminte a Mării Negre, în timp ce Vama Veche era adolescenta rebelă a familiei. Dar până să ajungem cu istoria în zilele noastre și să privim care e evoluția lor peste ani, cât și cum s-a schimbat
fiecare, haideți să aruncăm mai întâi un ochi la ele pe hartă.

Orientare în spațiu
Cei care vor să ajungă la cei 10 kilometri de plajă neîntreruptă, care se găsesc între Constanța și Năvodari, nu se pot lăsa intimidați de cei câțiva sute de kilometri care despart Mamaia de restul orașelor mari din țară: 225 de kilometri de la București, 670 de la Cluj, 395 de la Brașov, 415 de la Iași și 765 de la Timișoara. Din fericire, recenta Autostradă a Soarelui, care pornește din Capitală și se sfârșește la Agigea, atenuează eficient timpul de deplasare, când veniți cu mașina. Dacă nu aveți nenorocul de a circula bară la bară pe A2 – așa cum se mai întâmplă vinerea la dus și duminica la întors – atunci distanța dintre asfaltul încins din București și nisipul ud din Mamaia se poate acoperi lejer în circa 2 ore.
Iar dacă veți continua drumul către Vama Veche, de la Agigea și până la destinație nu ar trebui să faceți mai mult de 45 de minute. Dar drumul european între stațiuni, cu ieșiri multiple către Eforie, Costinești, Olimp, Neptun, Saturn și Jupiter, devine ticsit în sezon,
tocmai pentru că cele mai multe mașini se opresc abia la Vama Veche, care e ultima localitate, de frontieră, de pe hartă. În zilele nebune, să te aventurezi pe șosea între Mamaia și Vamă poate să te coste chiar și 1-2 ore exasperante în trafic.

Aterizarea la plajă
Dacă vă sperie drumul anevoios de pe șoselele patriei cu mașina, o idee care ar putea funcționa mai bine, cel puțin în teorie, este trenul, al cărui parcurs nu poate fi stopat de accidente, coloane oficiale sau alte întâmplări stradale neprevăzute. Gara din Constanța (pentru Mamaia) și cea din Mangalia (pentru Vama Veche) sunt stații statornice pentru turiștii verii, însă mersul trenurilor nu este, mereu, la fel de stabil. Incidentele cu staționări pe rută timp de ore întregi, din pricina caniculei care interferează cu șinele
bătrâne, au dat naștere la mai multe știri de media negativiste, și, după cum pare, și la câteva consecințe pozitive. Unul dintre efectele care s-a simțit pregnant în ultima vreme a pornit tocmai din nevoia de transport rapid și e reprezentat de dezvoltarea infrastructurii în direcția aeriană. Aeroportul din Mihail Kogălniceanu, situat la 26 de kilometri, de Constanța, și mai nou pe cel amenajat la Tuzla, la doar 23 deservesc la fix turiștii care aleg să zboare către mare, și de acolo să închirieze o mașină pentru deplasarea între localități. Avioanele de linie, dar mai ales cursele private, cu jetul sau elicopterul, reprezintă deja o alternativă viabilă pentru cei cărora le lipsește timpul, dar nu și banii. Trendul de a călători rapid și luxos peste weekend – majoritatea clienților aviatici sosesc sâmbăta, pentru a se bucura din plin de o zi la plajă urmată de o felie
dulce de viață de noapte, și părăsesc litoralul a doua zi, duminică – a început să prindă contur și la noi, în rândurile celor privilegiați care sunt amatori de soare, mare și distracție cât încape între.

Mamaia de 5 stele
Pentru că spuneam că stațiunea s-a bucurat de epoca sa de argint în decada dintre anii ’70 și ’80, putem zice că acum își trăiește cu adevărata epoca de aur. La ora actuală, amploarea construcțiilor și a spațiilor de distracție este de neegalat, comparativ
cu oricare altă perioadă din trecut. Dacă pe vremuri puteam număra pe degete bijuteriile coroanei hoteliere (cu hotelul Rex, situat impunător în centru, și alte câteva nume cu reputație precum Flora, Riviera, Lido, Savoy sau Majestic, presărate între intrarea și
ieșirea din stațiune), astăzi unitățile majore de cazare depășesc cifra 100. Pentru o parte dintre vizitatorii actuali, densitatea clădirilor pe metrul pătrat poate fi deranjantă, însă chiar și cei mai cârcotași în privința boomului imobiliar nu pot să nu recunoască un progres binevenit la capitolul calitate.

Alături de hotelurile de 3 și 4 stele care au făcut istorie – unii dintre noi ne mai amintim cu plăcere de serile petrecute pe terasele de la Dorna, Pelican sau Bicaz, animate de showuri cu formații live, mâncare, băutură și dans – acum avem o întreagă pleiadă de
cazări de 5 stele, de la boutique hoteluri la vile și apartamente în regim hotelier.
Dacă la Vega, de exemplu, o cameră dublă standard depășea, la un moment dat, cifra de 300 de euro pe noapte, un apartament din complexul Summer Land, construit de curând în nordul Mamaiei, poate ajunge, într-un weekend de vârf, și la suma uluitoare de peste 800 de euro. Pentru o singură noapte, a nu se înțelege că pentru tot weekendul!
Ca peste tot, calitatea ridică ștacheta, dar ce este impresionant este că la Mamaia, pe timp de vară, cererile și dorința de a fi acolo sunt atât de mari, încât putem deja compara prețurile de aici cu cele din alte capitale ale distracției la malul mării, precum Ibiza sau
Mykonos. Chiar și la bani mulți, trebuie luate în calcul rezervările cu câteva săptămâni înainte, altfel riscați să pierdeți valul.

Nimic nu e prea mult
Cine își permite să achite câteva sute de euro bune doar pe camera de dormit, cu siguranță e pregătit să lase cel puțin la fel de mult dimineața, la masa sau la barul la care a petrecut peste noapte.

Notele de plată sunt pe măsura numelui localului afișat la intrare, iar dacă vă hotărâți să ajungeți în club, atunci trebuie să știți că cele dinspre nordul stațiunii au denumiri sonore, de care sigur ați auzit. Mamaia are reputația de a strânge cei mai notorii petrecăreți din toată țara, pentru că aici au reședința de vară cele mai tari cluburi și restaurante din București: Fratelli, Loft, Biutiful by the Sea, Bamboo sau Le Gaga. Pe durata sezonului, din iunie și până pe 1 septembrie, scena distracției românești, lasând la o parte festivalurile specifice din țară, se mută aici.

Bătaia pe miile de locuri de cazare ale stațiunii, care se dovedesc adesea neîncăpătoare, se explică prin dorința de a fi prezent la cele mai de pomină petreceri estivale, cu șampanie și shoturi, rochii transparente și dansuri sălbatice pe tocuri, care se încheie epocal cu răsăritul soarelui din valuri. Iar pentru această experiență autentică, turiștii de elită de la Mamaia nu vor să se limiteze la preț. Nici distracția culinară nu e limitată la restaurante standard, trattorii sau pizzerii, deși practic, în stațiune găsești să servești masa cu orice buget, începând cu 10-20 de lei. Dar dacă în zona Cazino, de exemplu, la taverna tipică, vei plăti cam 50 de lei de persoană – indiferent că alegi meniu grecesc, italienesc sau pescăresc, există variante pe alese – pe măsură ce pășești în zona de nord a stațiunii, opțiunile se lărgesc, atât la nivel de sofisticare a mâncării și decorului, cât și ca preț.

Două destinații populare pentru doritorii de restaurante bune, cu meniuri cool și oameni și mai și sunt una lângă alta. Crazy și Ipanera se află în directă vecinătate, în cadrul Summer Land de care aminteam mai sus. Viziunea celor care au gândit acest complex
a dat roade frumoase: aici te cazezi, faci plajă, mănânci și te distrezi până dimineața, toate într-un singur loc. Și Crazy, și Ipanera includ plajă privată, restaurant și bar care noaptea devine club, iar toate celelalte cluburi faimoase se află în imediata proximitate. Practic, e inadmisibil să vă deplasați cu mașina (din motive evidente, atunci când beți), dar mai ales pentru că totul e gândit să fie accesibil pe jos, fie pe asfalt, fie pe nisip. Nordul stațiunii este deja o zonă autonomă de rest, în care poți să locuiești pe timpul vacanței sau al weekendului, sau doar să-l savurezi în vizită. În orice caz, atmosfera de aici se încinge la cote mari de lux și preț, așa că veniți întodeauna pregătiți.

O stațiune, mii se șezloguri
Cei 10 kilometri de litoral cu nisip fin de la Mamaia reprezintă cea mai generoasă zonă amenajată pentru plajă de pe toată coasta Mării Negre. Comparativ cu ea, Vama Veche e doar o bărcuță stând lângă un vapor, dar despre asta puțin mai târziu. Lățimea plajei din vecinătatea Constanței poate atinge, pe alocuri, și 2.000 de metri, însă eroziunea permanentă a fâșiei de pământ bătută de valurile mării a îngustat substanțial porțiunea pe alocuri. Că veni vorba, dacă sunteți în căutare de peisaje nesfârșite cu nisip, unde să faceți câteva minute bune de plimbare până să ajungeți la apă, recomand plajele Vadu sau Corbu (ce-i drept, mai îndepărate de Constanța și de civilizație), dar care însumează kilometri fabuloși de covor auriu la picioare.

Însă la Mamaia, fiecare metru pătrat de nisip e bine exploatat, astfel că toată faleza e plină ochi de șezlonguri. Imposibil să nu găsiți un loc bun pentru tine, partener sau familie. Avantajul plajelor private care își împart teritoriul înseamnă că locul e curat și
amenajat pentru confortul maxim al clientului – de la șezlong, până la muzică și bar cu băuturi și mâncare – însă această situație înfloritoare a creat și un dezavantaj. Faptul că nu se mai găsește nicio plajă „sălbatică” presupune că, la momentul actual, la Mamaia,
nu se mai poate face plajă pe cearșaf, undeva în intimitate. Automat, dacă ajungeți în stațiune, veți merge la o plajă unde se ascultă muzică (uneori prea tare ca să mai auziți valurile mării) și veți plăti pentru șezlong, chiar dacă nu vă doriți nici una, nici alta.
În același timp, dacă vă aflați aici în miez de sezon, este pentru că apreciați ca marea, soarele și nisipul să vă coloreze pielea în timp ce interacționați cu lumea, socializați și vă distrați intens.

Pentru că asta este esența la Mamaia. În această privință, cele mai spumoase destinații de stat la plajă sunt Kudos Beach, Puro Beach, Crazy Beach, Ipanera și H20. Aici șezlongurile se transformă în paturi de stat la soare și savurat un Aperol Spritz, iar timpul la plajă se prelungește aventuros în noapte, când spațiul devine un bar uriaș sub cerul înstelat, de la care sigur nu te mai înduri să pleci. Decât poate pentru un duș și schimbat rapid de haine în camera de hotel, ca apoi să te reîntorci.

Iar dacă opulența evidentă nu e chiar pe gustul vostru, mai ales la plajă, mai există o variantă recentă disponibilă chiar către capătul din nord al stațiunii. Aici se conturează fenomenul plajelor relxate și cool, unde DJ-ii pun muzică hipster-urbană, ținutele oamenilor sunt mai degajate și întreagă atmosferă seamănă mai mult cu cea a localurilor din Vama Veche. Plaje cu nume sugestive – Oha sau Shut Up Beach – unde, la fel, poți petrece o zi pe șezlong și o noapte dansând pe ponton, își fac așadar și ele un
renume de locații care merită bifate. Cu atât mai mult cu cât vă regăsiți în acest stil.

Concluzia despre Mamaia…
Deși e epicentrul distracției de 5 stele pe litoral, stațiunea este atât de vastă încât poate include toate tipurile de vizitatori, de la elita petrecăreților de noapte, până la familii cu copii care vor o vacanță all-inclusive (cum oferă complexul Phoenicia Resort, de exemplu, pe modelul all-inclusivurilor de lux din Turcia sau Bulgaria).
În același timp, pentru bugete mai rezonabile, hotelurile de 3 și 4 stele de odinioară, care au fost în timp renovate, sunt o opțiune care merită din plin un plan de vacanță la Mamaia. Iar pentru tinerii mai activi fizic, cu gusturi sportive la modă – wind surfing, kiting sau schi nautic – plaja serviciilor nu este foarte bogată, dar a fost creată și funcționează satisfăcător. În cele 2-3 spoturi de kite-uri din Mamaia ziua trece repede înălțând zmee, plutind cu viteză pe valuri sau odihnindu-te într-un puf colorat cu o bere în mână, pe plajele de acțiune din stațiune.

Am venit la Vama Veche/ Ca să îmi găsesc pereche
Recunoaștești versurile de succes ale trupei care și-a luat numele după cea mai sudică localitate de pe litoral, desigur. Băieții de la Vama Veche, în frunte cu Tudor Chirilă, au dedicat material consistent – poate cele mai frumoase versuri originale din muzica
românească, dacă ar fi după mine – acestui sat de numai 178 de locuitori (după recensământul realizat în 2002), care a găzduit, decade de-a rândul, scena „renegaților” din toată țara. Pe un petic de pământ de 2-3 kilometri lungime au încăput generații de
cântăreți, actori și rebeli în căutare de alții ca ei. Oamenii veneau în Vamă pentru a scăpa de grijile și convențiile de acasă și din societate, iar asta a înfiripat cele mai autentice relații de prietenie sau de dragoste, așa cum reiese din atâtea cântece interpretate
de Chirilă.
Satul Vama Veche nu era considerat o stațiune la Marea Neagră – de altfel, aici inițial nu existau nici locuri publice de cazare – ci mai degrabă o comunitate de iubitori activi de libertate, formată în fiecare vară ad-hoc. Iubirile de sezon, statul la cort, cântatul
la chitară și focul care se insinua din nisip către stele au alcătuit, mult timp, peisajul cel mai boem care exista în România comunistă. Unul care naște, și astăzi, nostalgii.

Noua generație la cort
Cei care au prins vremurile glorioase din Vamă, din perioada de dinainte și de după Revoluție, au exact măsura schimbărilor care au survenit acolo în ultimii 20 de ani. Progresul civilizației a adus noi posibilități în zonă – de cazare, consum și distracție – cu
prețul pierderii unei părți importante de identitate a locului. Dacă acum 30 de ani, pe plajă se găseau câteva zeci de corturi și câteva zeci de oameni, dintre care unii amatori de nudism, astăzi stațiunea (pentru că s-a ridicat din plin la acest statut) este împânzită de mașini și mii de turiști amatori de distracții de noapte, care depășesc cu mult numărul unei mici comunități boeme, ca pe vremuri. Cei născuți după Revoluție păstrează poate unele tradiții – vin cu puține haine într-un rucsac și se cazează încă la cort – dar atmosfera din jur nu mai e la fel. Campingurile din Vamă întrețin farmecul unei vacanțe în stil hippie, e adevărat, dar când ieșiți din perimetrul desemnat veți da, inevitabil, piept cu o aglomerație pestriță: rockeri și artiști cu păr împletit și codițe, umăr la umăr cu corporatiști, adolescenți teribilști sau excentrici de vârsta a doua. Iar dacă ceva îi unește pe toți, acel lucru e să găsească distracția printre cei diferiți de ei din Vamă. Cu acest scop comun, timpul petrecut aici de oricine e mereu fascinant.

De la rebel la cochet
Stațiunea e mică și puteți crede că singura atracție e un petic de plajă pe timp de zi și ieșitul la cele câteva baruri nocturne de pe mal. Însă vremea barului din stuf, ca simbol al locului, (cu aluzie directă la localul Stuf Vama Veche, și a altor câteva spații în aer liber similare care au făcut și încă fac istorie) se suprapune cu ctitorii recente, pline de detalii de design și ambient exclusiv, ce au răsărit semețe peste noapte, cum s-ar spune. Un astfel de spațiu nou, cu servicii de top și meniu sofisticat de băuturi (la fel ca la Mamaia), este Amphora Beach, unde vin să petreacă în general tinerii cu gusturi selecte. Nu e ceva suprinzător să întâlnești tipi și tipe îmbrăcate după ultima modă, cu ținute elaborate, pentru că Vama a devenit locul unde puteți afișa și asta, dacă doriți. Dar, spre deosebire de localurile de top din Mamaia, unde ambientul cere categoric haine de impact, aici, chiar și în spațiile premium ale Vamei, dress-codul rămâne liber, la latitudinea stilului și dispoziției din acea zi a purtătorului sau purtătoarei. Puteți îmbrăca un simplu short de blugi cu hanorac și teniși sau o rochie mică, neagră și sexi, asortată la sandale cu toc – orice e permis, atâta vreme cât vă simțiți comod.
Acesta rămâne, în definitiv, caracterul Vamei: mai liber, mai nonșalant, mai altfel decât în alte părți. Iar dacă discrepanța între stilul rebel de dinainte și cel cochet de acum vi se pare șocantă, nu uitați că vă aflați în spațiul în care extremele se tolerează. Corturile
din campingul vechi de la Maria (cum intrați în sat, pe dreapta) coexistă cu corturile de la Sandalandala, noul spațiu cool și modern care s-a amenajat de 2-3 ani. La Sandalandala puteți să mănâncați sau să beți ceva bun în ambianța efervescentă a zecilor de scaune din cauciuc colorat în nunațele curcubeului, să citiți tolăniți într-un hamac, să să vă întindeți la distracție noaptea, în jurul barului mega animat din complex. Așa că pe lângă experiența austeră și mai complicată cu cortul pe plajă, acum o puteți încerca pe cea
într-un camping perfect adaptat la nevoile moderne.
Iar pe lângă cherhanaua tradițională dintr-un sat pescăresc (La Cherhana rămâne un loc fruntaș în Vamă, pentru peștele fript pe plita uriașă de tablă, care lasă un fum gros și apetisant chiar în fața ta), avem restaurante noi de pește, care vin tare din spate și se țin
cot la cot. La Pescărie este unul dintre locurile cochete, puțin mai sus pe coastă de Cherhana, unde puteți să vă faceți siesta de apoi în hamac, cu o panoramă perfectă.

Îndeletniciri de vamaiot modern
O zi frumoasă la Vamă începe dimineața, savurând un cafe latte și o omletă signature, cu cașcaval, ciuperci și pătrunjel, pe pernele din barca pescărească transformată în canapea de la Frontiera. Plaja e mai liniștită și mai creativ amenajată în zona Corsaru și Amphora, așa că dacă vreți să vă bronzați ascultând ritmuri liniștite de jazz și oldies but goldies, acestea sunt cele mai relaxate opțiuni.
Pentru un prânz ca la malul mării, cu pește proaspăt și salată de icre, ați aflat deja de Cherhana sau Pescărie, iar pentru o după- amiază într-o atmosferă smart, cu muzică cool și oameni veseli și frumoși, opriți-vă câteva ore la Sandalandala.
Când se lasă întunericul și se ridică cortina pentru dance, drink and party, cele mai populare destinații sunt Amphora Beach Bar și Acolo Bar. Desigur, localurile rock de odinioară sunt încă la modă în Vamă, iar trupele rock noi și vechi susțin în continuare concerte la Papa la Șoni, Famagusta sau Expirat, acolo unde băuturile vin într-o găletușă cu multe paie, pentru voi și toți prietenii din gașcă.
Iar dacă vi se face din nou foame spre dimineață, clătităriile faimoase din Vamă țin special standul deschis până la 5-6 dimineața, pentru o gustare mega gustoasă după atâta dans și alcool, în stil vamaiot.

Concluzia despre Vamă… Locul acesta mic pulsează încă de o viață aparte, indiferent câte schimbări s-au așternut peste el. Și chiar dacă o cameră la una dintre vilele nou construite poate ajunge la 100 de euro pe noapte (în cazul în care e vorba de un weekend cu evenimente speciale), ceea ce era de neimaginat acum 10 ani, fanii adevărați se bucură, în continuare, de privilegiile locului. Cum ar fi să umblați nemachiate fără să stârniți mirare, să veniți pe plajă cu băutura de acasă sau de la magazinul de pe stradă, să fiți primiți cu patrupedul
cam în orice local sau să ieșiți din cameră la 4 dimineața și să aterizați în mijlocul distracției la fel de incendiare ca la miezul nopții. Ca să nu mai vorbesc despre una dintre experiențele clasice de pe nisipul fierbinte (și nu, nu mă refer la nimic amoros, deși nu e ceva ieșit din peisaj): un concert de folk, jazz sau rock, îngânat cu valurile ce foșnesc la țărm.Toate acestea sunt încă posibile la granița dintre cer, mare și țări, ca nicăieri altundeva. Așa că pentru cei care vor confort modern într-o atmosferă nonșalantă, Vama e locul de evadare ideal.
Iar ca o ultimă remarcă legată de disputa Mamaia versus Vama Veche, vreau să spun doar atât: sunt frumoase, vii și captivante, dar nu se-aseamănă deloc. A merge într-o parte sau alta ține doar de stilul și dispoziția voastră, fără alte tabuuri sau prejudecăți. Dar,ca s-o înțelegeți mai bine și să vă puteți îndrăgostiți de una dintre ele, va fi nevoie să o experimentați, cum altfel?, pe cealaltă.