La prima lovitură cu crosa, mingea întotdeauna zboară. De obicei se ia crosa 7, îţi iei avânt, loveşti, priveşti, rămâi uimit și gândeşti: „nici măcar nu este aşa de greu!“ Iar sentimentul acestei prime lovituri te va însoţi acum înainte. Ușor se transformã într-un virus, iar în primi doi, trei ani începe să se manifeste în tine crezul cã fãrã golf nu ai trăit cu adevãrat.

În golf este la fel ca în șoferie – nimeni nu vã poate spune cât va dura pânã veţi şti sã jucaţi. Existã multe clişee despre jucãtorii de golf, dar puţine sunt adevãrate.
„Ce, jucaţi golf? Deci nu mai faceţi sex.“ Da, existã încã clişee despre cele mai solicitante tipuri de sport din lume, şi anume golful. Şi ne mirãm cã în secolul 21 încã mai existã oameni pe aceastã planetã care sunt de pãrere cã golful ar fi ceva elitist, pentru barbaţii bogaţi și bãtrâni. Aceşti gânditori de clişee nu pot fi ajutaţi. Aceştia au o problemã: nu au ţinut niciodatã o crosã de golf în mânã, nu şi-au luat avânt, nu s-au mişcat înapoi prin balansare şi nu au lovit în plin mingea micuţã care poate sã zboare oriunde.
Dacã au trecut totuși primul prag şi munca de lãmurire dã roade, urmeazã urmãtoarele probleme: totul este prea scump, cum rãmâne cu îmbrãcãmintea… Pe scepticii din golf trebuie îi faci sã aibã noroc. De unde scump? Un set complet de crose pentru începãtori se poate achiziţiona de pe internet cu aproape 100 de euro. Pantofii potriviţi (pentru cã într-adevãr ai nevoie de pantofi de golf) existã tot pe internet începâd cu 40 de euro. Nu vorbim de cluburi de golf sau de profesioniști. Un începãtor merge prima dată cu crosa sa pe un teren public, cumpãrã 100 de mingi şi începe sã le loveascã. Bineînţeles cã la început nu va nimeri fiecare minge, mai ales fãrã antrenor. Dar din cele 100 de mingi, cu siguranţã va nimeri 10.

După ceva antrenament, nu va mai putea fi oprit. Odatã virusat cu golf, drumul unui începãtor se îndreaptã fãrã ocolişuri spre un antrenor, numit “Profesionist” sau doar “Pro”. Dacã te-ai decis sã joci ca un profesionist, atunci este important de ştiut cã dupã examenul trecut cu succes poţi juca golf pe orice teren din lume. Liga profesioniștilor este ca un bilet de intrare în paradis.

O bunã parte a facinaţiei pentru golf este produsă, înainte de toate, de o relaţie specialã de tensiune a acestui tip de sport. O rundã de golf este purã meditaţie, concentraţie, se joacă în liniște, este un sport calculat, care necesitã timp. Pe de altã parte, golful se aflã în fruntea sporturilor brutale cu crose dure şi presiune constantã, unde trebuie sã depui tot timpul un randament fizic şi psihic, să îți placă suspansul care este, cu siguranţã, responsabil pentru puterea specialã de atracţie. La toate astea se mai adaugã un mod de viaţã relaxant: majoritatea terenurilor de golf oferã o privelişte frumoasã. O partidã de golf într-o zi îsoritã de primăvară aduce un sentiment de relaxare, urmat de cu o masa savuroasã şi binemeritata bere de la sfârşit, sevită la club.

Bere, club, mod de viaţã? Deja apar din nou producãtorii de clişee. Acestora le trebuie spus doar un singur lucru: s-a vehiculat, între timp, cã și jucãtori de golf ar trebui sã fie în formã. Un jucãtor parcurge la finalul unei runde de peste 18 gãuri un mars de 8 pânã la 10 kilometri şi consumã astfel 1.200 calorii.
În cazul acesta, se merge de la gaurã la gaurã, se trag sau se carã crosele, se lovesc mingi şi se cautã mingi, te afli într-o continuă mişcare în aer liber. Fãrã pause, eşti 100% activ din punct de vedere sportiv timp de140 de minute. Printr-o loviturã executatã corect se pun în mişcare 124 din cei 434 de muşchi. Slãbești fãrã antrenament de forţã. Un sportiv de 80 de kilograme consumã într-o rundã aproape 1.700 de calorii, deci mai mult decât într-o orã de jogging sau la un meci de tenis de douã ore.
Într-o partidã de golf, inima bate de 150 de ori pe minut. Se întãreşte sistemul imunitar şi rezistenţa şi este recomandat pacienţilor cu cancer şi diabet. Persoanele care au probleme cu inima şi cu circulaţia pot juca golf dupã o consultaţie medicalã pânã la o vârstã înaintatã. La toate acestea se mai adaugã şi pericolul foarte mic de accidente. Alţi practicanți de sporturi în aer liber, precum cãlãreţii sau schiorii, trãiesc periculos.

Gândiți-va bine și…sa aveți elan