1192 de insule, înşiruite ca perlele unui colier care drapează pe o bucată de mătase de culoare turcoaz şi verde smarald, astfel se văd Maldivele din perspectiva unei păsări. Un paradis pierdut, in jurul căruia  se împletesc,  încă din antichitate, mituri şi legende, este, astăzi, un obiectiv turistic pentru cei care doresc un concediu de lux, dar si cea mai aglomerata bucă? ică de pământ.

Când maşinile noastre au virat la stânga şi au ajuns pe pista de aterizare a aeroportului internaţional din Velena, unii pasageri au fost vizibil iritaţi. Cum se potriveşte imaginea de capitală a insulei Malè sub trunchiul, care s-a întins până la marginea exterioară a coralilor, la idila dorită pe plajele goale? Da, micuţa insulă pare aproape că se scufundă în mare sub povara turnurilor băncilor şi clădirilor administrative învăluite în culori aprinse şi tonuri pastelate. În nici un alt loc al acestui paradis tropical nu se lovesc atât de tare  pretenţiile cu realitatea, tradiţia cu mordernismul.

Un italian descoperă turismul din Maldive

O treime din actualii 400.000 de cetă?eni ai insulei locuiesc aici înghesuiţi în centrul geografic al celor 26 de Atoli, pe câteva dune de nisip, care ies apropape un metru din fluxul apei. Ei sunt protejaţi doar de câteva diguri şi un recif exterior împotriva valurilor nemiloase. Restul locuitorilor se împart pe alte 200 de insule, unele ce nu depăşesc, ca mărime, un teren de footbal. Pe lângă acestea, există, azi, aproape 120 de insule turistice arendate investitorilor străini, care creeaza imaginea majestoasă a Maldivelor şi care sunt anual destinaţie pentru 1,4 milioane de turişti. Celelalte 900 de insule sunt nelocuite, acoperite de plantaţii de cocos şi  legume ?i sunt folosite parţial industrial. Chiar Malè-City, cu o întindere de aproape 2 kilometri pătraţi, este azi cea mai înghesuită capitală din lume. Totu?i, populaţia creşte continuu. Acest lucru este o consecinţă a exploziei necontrolate a turismului, in ciuda tuturor dezbaterilor despre schimbarea climei şi consecinţele ei.

Agentul de turism italian Giorgio Corbin a descoperit turismul din Maldive în urmă cu 45 de ani. În 1970 a pornit în căutarea hotspoturilor pentru scafandri şi pescari amatori şi a ajuns din greşeală pe insulă, după ce l-a cunoscut, în Columbia, pe tânărul Ahmed Naseem, care i-a vorbit lui Corbin cu entuziasm despre frumuseţea neatinsă a insulei sale. Astfel, Corbin a urcat pe următorul vapor în direcţia Malè. Pe atunci pe insulă exista curent doar câteva ore, nu existau telefoane, nici bănci, nici măcar un poliţist. Erau doar două tarife, te poticneai peste drumurile neancorate, casele erau umbrite de palmieri ?i pereţii de corali străluceau la soare. Oameni trăiau din construirea bărcilor, din pescuit şi din comerţul cu copra şi peşte uscat. Corbin a fost foarte încântat şi a decis să se întoarcă cu un grup de testare. Singura problema era ca aici nu exista nici un hotel. Astfel s-a improvizat un resort de vacanţă pe insula Vihamanafushi, situată în câmpul vizul a Malèi – Kurumba Village. Bineînţeles fără confortul care azi este inclus. În cabanele acoperite cu frunze de palmier nu existau nici sisteme de climatizare şi nici uşi. În meniu nu era scris decât peşte prăjit. Abia în octombrie 1972 au venit « adevăraţi » turi?ti – într-un avion militar al armatei din Sri-lanca.

De la paradisul Backpacker la destinaţia de lux

La început insulele au fost o destinţie îndrăgită pentru Backpackers, care puteau locui pâna la finele anilor ’70 în bugalouri simple pentru şase dolari pe zi, dar de la miijlocul anilor ’80 Maldivele s-au transformat continuu într-o destinaţie de lux. Şi asta pentru că propietarul din 1984 a decis ca oaspeţii vestici să aibă voie să înnopteze doar pe insulele destinate turiştilor. Insulele băştinaşe au fost tabu cu unele mici excepţii. Astfel, populaţia musulmană ar fi fost protejată de influenţa venită din vest – cel puţin statutul oficial.

Aceste plaje de vis au fost repede arendate concernelor hoteliere internaţionale, care puteau administra sumele imense care erau incasate doar prin cabane de lux scumpe. Baza turismului de pe insulă de până acum este principiul «One Island One Resort». În schema asceasta se încadrează insula Milaidhoo, care este la doar 30 de minute cu hidroavionul de Malè. Resortul  cu cele 30 de vile luxoase Over Water se află în mijlocul lui Baa Atolls, în apropierea rezervaţiei de biospheră UNESCO, iar oaspeţii au parte de un lifestyle nou interpretat, autentic şi nepretenţios, în picioarele goale.

Abia în 2008/2009 a fost ridicată restricţia dintre băştinaşi şi turişti pusă de preşedintele Mohamed Nasheed. De atunci au apărut locuinţe private pe 90 din insulele locale – începand cu camere de oaspeţi simple la familii, până la hoteluri de patru stele. Interesul industriei hoteliere pentru astfel de oferete se păstrează în limite, pentru că pe insulele locale este interzisă consumarea alcoolului. De aceea antreprenori ingenioşi administrează vapoare tip bar, unde turiştii îşi pot savura liniştiţi băuturile.

Creuzetul de topire a culturilor

Chiar dacă abia începând din 1153 islamul sunit este religia oficială din Maldive, insulele au fost dintotdeauna creuzetul de topire al culturilor. Primii colonişti, care probabil proveneau din Sri Lanka, au adus budismul în ţară. Acest lucru e demonstrat de multitudinea de obiecte găsite în Antollenele din sud. Mai târziu au fost Maldivele, pe baza situării lor strtegice de-a lungul rutelor de comerţ, apoi o destinaţie pentru negustorii din Persia şi Arabia. Dar şi flote de comerţ din China, Malaezia şi Indonezia ancorau mai tot timpul aici. Prin secolul 16 portughezii au avut un rol scurt, dar mai degrabă ruşinos în încercarea lor de a creştina insula. Apoi au venit englezii care au sprijinit până în ani ’70 o bază militară în Addu-Atoll.

Vizită pe insula băştinaşilor

Pe lângă Malè, merită şi o vizită pe alte insule băştinaşe, de exemplu Huraa. Şi pe acolo circulă câteva mopede pe străzi. Totusi, în comparaţie cu capitala insulei, aici este aproape idilic, şi conversaţiile cu «localnici» vin de la sine. Pe Huraa se poate proba şi bucătăria tipică insulei – dar atenţie: specialităţile maldive sunt deseori extrem de iuţi. Aproape nici un meniu nu vine fără ton. Alte ingrediente tipice sunt nuci de cocos proapăt rase şi o multime de ceppe, Chili, Currz şi suc de lime. Pe lângă acestea, mai există orez şi fructe importate, taro sau cartofi dulci. Băutura potrivită este laptele de cocos proapăt.

Întorcându-ne înapoi pe Milaidhoo, privilegiul de-a fi turist în Maldive, devine mai constient. Împreuna cu afirma?iile reţinute şi luxul bine gândit a unui resort de cinci stele pe 5,4 hectare, Milaidhoo celebrează mândră rădăcinile Maldivelor … Vis şi realitate.